~ Linistea interioara – Osho ~
Sa spunem ca cineva incearca sa te insulte. Daca iti poti pastra linistea interioara, el nu va reusi. Orice ar spune, nu te simti insultat. Atat timp cat tu nu accepti insulta, incercarea lui de a te jigni va da gres. In final, el va fi cel care se va simti ofensat.
Sa va spun o gluma:
Un psihanalist se plimba intr-o dimineata cu prietenul sau. Un pacient al medicului, cam nebun, a venit alergand si l-a lovit cu putere in spate. Psihanalistul s-a clatinat si a cazut la pamant, in timp ce omul se departa alergand mai departe. Dupa ce si-a mai revenit, medicul si-a continuat linistit plimbarea. Socat, prietenul sau l-a intrebat:
– Nu ai de gand sa faci nimic? Omul acela e nebun. Trebuie neaparat sa faci ceva!
– Asta-i problema lui, nu a mea, i-a raspuns psihanalistul.
Avea dreptate. Era ca si cum ar fi spus: „Faptul ca m-a lovit este problema lui, nu a mea. De ce sa-mi pierd linistea?“
Daca altcineva este furios, este problema lui; daca te insulta, este problema lui, nu a ta. Daca te afli intr-o stare de liniste interioara autentica, nimic din exterior nu te poate tulbura. Voi nu va aflati nicio clipa intr-o astfel de stare; de aceea, va folositi de orice pretext pentru a va iesi din minti. De fapt, fierbeati si inainte in interior, dar nu aveati inca un motiv sa explodati.
Vezi si: Osho, despre decizii si despartiri
Sosan spune: Daca mintea ramane netulburata… Si nu poate ramane netulburata decat daca se racordeaza la Sursa… nimic nu o mai poate ofensa, si cand nimic nu o mai poate tulbura, lumea exterioara inceteaza sa mai existe in forma ei veche. Odata cu atitudinea interioara, se schimba si calitatea fiintei.
Daca altcineva reuseste sa te insulte, inseamna ca esti dispus sa te lasi insultat. Daca nu te simti insultat, niciun gest exterior nu ti se va parea o insulta. Cum ar putea fi gestul o insulta daca tu nu te simti insultat? Daca cineva este furios, nu ii poti percepe furia decat daca aceasta te tulbura. Daca nu te tulbura, nu o vei percepe ca atare. Calitatea se schimba odata cu interpretarea, caci tu esti diferit. Daca cineva te uraste, nu poti percepe ura decat daca aceasta te tulbura. Daca nu te tulbura in niciun fel, cum ai putea-o numi ura? Vei percepe vibratia, dar nu o vei numi ura, caci vechea minte a disparut, asa ca vechile nume nu se mai potrivesc.
In loc sa te simti afectat, vei simti mai degraba ca iti pare rau de el, ca il compatimesti. Te vei gandi: ”Ce s-a intamplat cu acest om? Cat de mult trebuie sa sufere, daca se comporta in acest fel, si cat de inutil mi se pare totul!” Il poti chiar ajuta sa iasa din aceasta stare, stiind ca atunci cand se infurie, omul isi otraveste propriul corp. Intr-un fel este un om bolnav. De aceea, vei simti nevoia sa il ajuti sa iasa din aceasta stare. Atunci cand cineva este bolnav de cancer, nu simti nevoia sa te certi cu el. Mai degraba il ajuti, il duci la spital…
In viziunea lui Buddha, a unui om ca Sosan, mintea omului furios este bolnava de cancer. De aceea, el simte nevoia sa il ajute; simte o stare de compasiune fata de acesta. Daca aceasta lume ar deveni ceva mai iluminata, nimeni nu s-ar mai putea infuria fara ca familia si prietenii sa il duca imediat la spital. Oamenii furiosi au nevoie de medic. Este inutil sa le ripostezi si sa te infurii la randul tau. Este o prostie, căci acesti oameni sunt deja bolnavi; cum poti sa continui sa ii lovesti, in loc sa-i ajuti?
Noi manifestam compasiune doar in fata bolilor fizice, nu si in fata celor mentale. Atunci cand cineva este bolnav din punct de vedere fizic, noi nu ne simtim ofensati, orice ne-ar zice. […]
Vezi si: Osho, despre recunostinta si abandon…
Daca nu te simti tulburat, totul se schimba, căci intreaga ta atitudine este alta. Esti un om diferit, iar acest lucru este suficient pentru ca intreaga lume sa se schimbe. Ea inceteaza sa mai existe in vechea ei ipostaza.
Cand in minte nu mai apar ganduri care discrimineaza, vechea minte inceteaza sa mai existe. Discriminarea intre bine si rau, intre preferinte si antipatii, este insusi fundamentul mintii. Atunci cand discriminarea dispare, mintea cade intr-un abis, iar omul ajunge la sursa. Fiinta ajunge la sursa ei si descopera intreaga semnificatie a vietii, binecuvantarea, extazul. Destul pentru astazi…”
~ Linistea interioara – Osho ~
Osho, Cartea despre nimic; Editura Mix
Photo by Maria Tyutina from Pexels
Citeste si:
Distribuie, daca ti-a placut. Multumim!
