Era odata o pasare ce ducea o viata solitara. Aceasta hoinarea prin padure si manca fructe cazute, in timp ce celelalte pasari zburau printre copaci:
“De ce nu zbori?”, o intrebau ele.
“Aripile tale mici nici nu te pot ridica de la pamant!”, strigau ele in deradere.
“Esti o rusine pentru pasari.”, ciripeau inainte sa isi ia zborul.
Pasarea noastra se simtea din ce in ce mai izolata si nefolositoare, asa ca a decis sa paraseasca padurea pentru totdeauna.
In timp ce se indeparta de copaci a auzit o voce: “Unde te duci?”.
Pasarea s-a uitat in urma. Un copac urias o ruga sa se intoarca in padure: “Ne bazam pe tine sa ne mananci fructele si sa ne imprastii semintele. Poate ca celelalte pasari cred ca nu esti folositoare, dar pentru noi esti cea mai folositoare din toata padurea. Te rugam sa nu pleci pentru ca esti de neinlocuit!”
Pasarea a zambit pentru prima oara dupa mult timp si s-a intors la casa ei, in padure.
Fructele nu avusesera niciodata un gust atat de bun ca acum, cand stia care este rostul existentei ei.
Nu uita!
Esti suficient si de neinlocuit… Este foarte important sa-ti stii valoarea.
Parerea altora despre tine nu determina directia vietii tale.
Vezi si: Imi sunt suficient. Am suficient
Daca ti-a placut acest articol, da LIKE paginii noastre de Facebook, unde vei gasi si alte articole cel putin la fel de interesante.
Citeste si:
Distribuie, daca ti-a placut. Multumim!
