~ Parabola “Inelul” ~
Odata un tanar a mers la un om intelept si i-a spus:
„Am venit cautand un sfat pentru ca sunt chinuit de sentimente de inutilitate si nu mai vreau sa traiesc. Toti oamenii pe care ii cunosc imi spun ca sunt un mare esec. Te implor, Maestre, ajuta-ma!”
Omul intelept i-a aruncat o privire tanarului si a raspuns in graba: „Iarta-ma, dar sunt foarte ocupat acum si nu te pot ajuta. Exista o problema urgenta pe care trebuie sa o rezolv…” – s-a oprit o secunda si a continuat: „Dar daca esti de acord sa ma ajuti, cu cea mai mare placere iti voi intoarce favoarea.” „Bineinteles Maestre” a raspuns tanarul cu amaraciune, pentru ca, din nou, ingrijorarile sale fusesera catalogate drept neimportante.
„Bine”, a spus inteleptul si și-a scos de pe deget un inel cu o piatra stralucitoare. „Ia calul meu si mergi la targ! Trebuie sa vand urgent acest inel pentru a plati o datorie. Incearca sa iei un pret bun pe el, nu te multumi cu mai putin de o moneda de aur. Du-te chiar acum si intoarce-te cat de repede poti.”
Tanarul a luat inelul si a plecat in graba. Cand a ajuns in centrul targului, a aratat inelul mai multor cumparatori care l-au analizat cu atentie. Dar de indata ce au auzit ca nu poate accepta alt pret in afara de o moneda de aur, si-au pierdut complet interesul. Unii dintre ei chiar au ras de tanar, altii pur si simplu i-au intors spatele. Doar unul a incercat sa ii explice ca pretul cerut este mult prea mare si ca, cel mai probabil, va primi doar un ban de cupru, sau, in cel mai bun caz, un argint.
Cand a auzit cuvintele acestea, tanarul a fost foarte necajit, deoarece si-a amintit vorbele batranului. Si pentru ca deja strabatuse tot targul incercand sa gaseasca un cumparator, a hotarat sa incalece pe cal si sa plece.
S-a intors la batran trist si dezamagit. „Maestre, mi-a fost imposibil sa duc la bun sfarsit ce m-ai rugat. Cea mai buna oferta a constat in cativa arginti, dar tu mi-ai spus sa nu accept altceva in afara de aur. Iar ei m-au asigurat ca acest inel nu este atat de valoros.”
„Acesta este un aspect extrem de important, fiule. Inainte sa incerci să vinzi acest inel, poate nu ar fi o idee rea sa stabilesti cat de valoros este de fapt. Si cine poate face acest lucru mai bine decat un bijutier? Mergi acum la el si afla care este pretul corect. Dar nu i-l vinde lui, indiferent cat iti ofera! In schimb, vino repede inapoi.”
Tanarul s-a urcat inca o data pe cal si a plecat catre bijutier. Acesta din urma a examinat cu atentie inelul printr-o lupa, apoi l-a cantarit. Intr-un final s-a intors catre tanar si i-a spus: „Spune-i batranului ca acum nu ii pot da mai mult de 58 de bani de aur pentru inel. Dar, daca ma asteapta cateva zile, il voi cumpara cu 70.”
„70 de bani de aur?!” a exclamat tanarul. A ras, i-a multumit bijutierului si s-a grabit catre batranul intelept.
Cand cel din urma a auzit povestea de la tanarul amuzat, i-a spus: Aminteste-ti, fiule, ca tu esti la fel ca acest inel. Pretios si unic!
Cu totii suntem asemenea tanarului din poveste, valorosi, speciali si unici, dar ne plimbam prin targurile vietii asteptand sa ne “evalueze” oameni care nu se pricep. Aminteste-ti mereu care este valoarea ta, chiar daca multi din jur te ignora sau par sa nu-si dea seama cat esti de pretios.
Inainte de a te diagnostica singur cu depresie sau stima de sine scazuta, uita-te in jur si asigura-te ca nu esti inconjurat de tampiti. – Sigmund Freud
Tu ce parere ai despre parabola “Inelul?” – Asteptam cu interes comentariul tau.
Pe Facebook ne-ai dat Like? ?
photo source: Pixabay
Citeste si:
Poveste cu tâlc: -> Tu ce esti: “Ou”, “Morcov” sau “Cafea?”
Cum sa ne protejam de “hotii de energie.” Sfaturi ~ Dalai Lama
Caracteristici ale barbatului care iubeste. Tu te simti iubita?
Distribuie, daca ti-a placut. Multumim!
